Cuprins 6 secțiuni
Scara interioară din beton monolit este o scară turnată pe loc, din beton armat, care face corp comun cu planșeele pe care le leagă. Spre deosebire de scările din lemn sau din metal, ea se construiește în același timp cu structura casei și devine parte din ea. Se numește „monolit” pentru că se toarnă dintr-o bucată, fără îmbinări între părțile ei.
Scara din beton este o alegere frecventă la casele de zidărie, fiindcă rezistă bine, nu scârțâie și se poate finisa cu aproape orice material. În schimb, nu iartă greșelile: dacă înălțimile treptelor ies diferite sau capetele nu sunt legate cum trebuie, corecția costă mult. Scara face parte din structura generală, prezentată în Structura unei case: fundație, pereți și planșee explicate. Mai jos afli ce trebuie stabilit înainte de cofrare, cum decurge execuția și ce se verifică pe parcurs.
Cum funcționează o scară din beton armat?
O scară monolită lucrează ca o placă înclinată, rezemată la capete pe planșee sau pe grinzi, iar treptele sunt practic „adaosuri” de beton pe această placă. Placa înclinată se numește rampă, iar zona orizontală de la capăt sau de la schimbarea direcției se numește podest. Armătura principală se află în rampă, în partea de jos, unde apar eforturile de întindere, și este legată de armătura planșeelor de la capete.
Există mai multe forme de scară, alese după spațiu și după arhitectură:
- dreaptă, cu o singură rampă, simplă și ieftină;
- în L sau în U, cu unul sau mai multe podeste și schimbare de direcție;
- cu trepte balansate, în colț, care economisesc loc, dar sunt mai incomode;
- în consolă, în care treptele ies dintr-un perete, soluție care cere calcul special.
Alegerea formei ține de arhitect și de structurist, în etapa de proiectare descrisă în Proiectul casei pe faze: DTAC, proiect tehnic și detalii. Reține că scara trebuie planificată odată cu casa, nu după ce pereții sunt gata: poziția ei influențează golul din planșeu, grinzile din jur și chiar înălțimea liberă pe traseu.
Cum stabilești dimensiunile treptelor?
Confortul unei scări vine din raportul dintre înălțimea și lățimea treptei, iar acest raport trebuie să rămână constant pe toată scara. Înălțimea treptei se numește contratreaptă, iar lățimea ei, pe care calci, se numește treaptă sau suprafață de călcare. O regulă folosită des în practică este ca dublul înălțimii plus lățimea să dea aproximativ 60–64 de centimetri, adică lungimea unui pas obișnuit. Nu este lege, ci o recomandare de confort.
| Dimensiune | Valori uzuale | Observație |
|---|---|---|
| Înălțimea treptei | în jur de 16–18 cm | prea mare obosește, prea mică încurcă pasul |
| Lățimea treptei | în jur de 27–30 cm | piciorul trebuie să încapă integral |
| Lățimea rampei | cel puțin 90–100 cm | pentru trecerea mobilei și a oamenilor |
| Înălțimea liberă | peste 200 cm pe traseu | să nu lovești capul de planșeu |
| Număr de trepte pe rampă | fără prea multe la rând | podest dacă traseul e lung |
Valorile obligatorii sunt cele din normele de siguranță în exploatare și din proiect, iar cifrele din tabel sunt orientative. Un detaliu care strică multe scări: finisajul. Dacă pe treptele de beton urmează gresie, lemn sau piatră, grosimea acestui strat se scade din înălțimea turnată, altfel prima și ultima treaptă ies diferite de restul. De aceea se calculează înălțimile „finite”, cu tot cu pardoseală.
Cum se cofrează și se armează scara?
Cofrajul unei scări este mai complicat decât al unei plăci drepte, de aceea se face de echipe cu experiență, cu atenție la rigiditate. Se începe cu fundul rampei, un panou înclinat sprijinit pe popi dispuși des, pentru că betonul proaspăt cântărește mult. Apoi se montează laturile și, după armare, se fixează contratreptele, de obicei din scândură sau panou, la înălțimile calculate.
Armarea parcurge o ordine logică:
- se așază rețeaua de bare principale în lungul rampei, cu distanțieri care o țin la grosimea de acoperire cerută;
- se adaugă barele transversale de repartiție, care leagă rețeaua;
- la capete, barele se ancorează în planșeul sau grinda pe care se reazemă scara, folosind bare lăsate special la turnarea planșeului;
- la colțurile intrânde și la schimbările de direcție se adaugă armătură suplimentară, pentru că acolo se concentrează eforturile;
- se verifică totul înainte de turnare.
Principiile armării și ale acoperirii cu beton sunt aceleași ca la fundații și sunt explicate în Armarea fundației: bare, etrieri și acoperirea de beton explicate. Dacă scara se așază pe un planșeu care este încă în execuție, coordonează cu structuristul barele de așteptare. Pentru tipurile de planșee și legăturile lor, vezi Planșeul casei: beton monolit, prefabricat sau lemn.
Atenție: golul din planșeu pentru scară se lasă la turnarea planșeului și este încadrat cu armătură suplimentară. Spargerea unui gol ulterior, într-un planșeu deja turnat, slăbește structura și se face doar cu aprobarea inginerului.
Cum se toarnă și când se decofrează?
Betonul scării se toarnă de jos în sus, continuu, pentru ca rampa și treptele să formeze o masă unitară. Se compactează cu vibrator, cu grijă ca betonul să ajungă în colțurile cofrajului, iar suprafața treptelor se nivelează cu dreptarul. Dacă ploaia sau vântul pun probleme, se acoperă, iar în zilele foarte călduroase se umezește suprafața. Detalii despre turnare și tratare sunt în Turnarea betonului în fundație: clasă, vibrare, întărire, iar măsurile pe vreme extremă apar în Betonarea pe vreme rece sau caldă: ce măsuri iei pe șantier.
Decofrarea scării nu se face la întâmplare. Popii de sub rampă se mențin, de regulă, mai mult decât laturile cofrajului, pentru că rampa lucrează ca o grindă și are nevoie de timp să preia singură greutatea. Momentul îl stabilesc proiectantul sau dirigintele, în funcție de temperatură și de comportarea betonului; regulile generale sunt în Decofrarea betonului: când scoți cofrajul fără riscuri. Chiar după decofrare, nu încărca scara cu materiale grele, de pildă paleți cu gresie, până nu ai acord.
Greșeli care se văd după finisare
Scara de beton arată rapid dacă a fost bine lucrată. Cele mai frecvente defecte sunt trepte cu înălțimi diferite, prima sau ultima treaptă mai joasă din cauza finisajului uitat, rampa cu pante schimbate, gol de planșeu prea mic care lasă înălțimea liberă insuficientă, armătură nelegată la capete și beton cu goluri (cuiburi de pietriș) din vibrare slabă. Unele se corectează cu șapă sau cu mortar de reparații, altele cer intervenții serioase. Verifică din timp cotele cu un nivel și cu un șablon de treaptă, cât timp cofrajul este încă montat.
Dacă ai de gând să lași scara aparentă, fără finisaj, cere o suprafață mai îngrijită a cofrajului și un beton cu aspect uniform. Pentru scările interioare finisate, tehnica obișnuită este cea cu gresie, piatră sau lemn lipit pe suprafața turnată, pe care o întâlnești la etapa de finisaje, descrisă în Casa la roșu, la gri sau la cheie: ce înseamnă fiecare etapă.
Întrebări frecvente
Cât de înaltă și de lată trebuie să fie o treaptă?
Valorile confortabile sunt în jur de 16–18 centimetri pentru înălțime și 27–30 pentru lățime, cu raportul constant pe toată scara. Proiectul și normele de siguranță au ultimul cuvânt.
Se poate turna scara după ce planșeul este gata?
Se poate, dar legătura cu planșeul se face prin bare de așteptare lăsate din timp sau prin ancorări speciale. Fără ele, scara nu este solidarizată cum trebuie, iar soluția o stabilește structuristul.
De ce ies treptele diferite după ce pun gresie?
Pentru că grosimea finisajului nu a fost scăzută din înălțimea turnată. Înălțimile se calculează întotdeauna cu pardoseala finită inclusă.
Când scot popii de sub scară?
După ce betonul a căpătat rezistența cerută de proiectant sau de diriginte, de obicei mai târziu decât laturile cofrajului. Nu scoate popii doar pentru că au trecut câteva zile.
Poate o scară de beton să fie făcută fără proiect de structură?
Nu. Armătura, ancorările și dimensiunile rampei se calculează, iar lucrarea se execută sub îndrumarea specialiștilor autorizați și a dirigintelui de șantier.
