Cuprins 6 secțiuni
Fisurile din pereții unei case noi apar aproape la orice construcție și sunt, în cele mai multe cazuri, fine și inofensive. O mică parte, însă, semnalează o problemă reală de structură, de fundație sau de execuție. Dificultatea este că amândouă arată la început la fel: o linie subțire pe tencuială. Diferența o fac direcția, lățimea, locul și, mai ales, evoluția în timp.
Nu e nevoie să te sperii la prima crăpătură, dar nici s-o acoperi cu glet fără să știi de ce a apărut. Mai jos afli cum se împart fisurile în categorii, ce cauze au, cum le urmărești metodic și când e momentul să chemi un specialist. Evaluarea unei fisuri structurale o face doar un inginer structurist autorizat, nu constructorul și nici un articol.
Ce tipuri de fisuri apar în pereți?
Fisurile se grupează după cauză și după pericolul lor, iar prima împărțire utilă este între cele de suprafață și cele care străbat zidăria. Fisurile fine, de păr, care apar în tencuială sau glet, țin de obicei de uscarea materialelor. Cele care traversează peretele pe toată grosimea, se lărgesc sau se deplasează, trebuie luate în serios.
| Tip de fisură | Cum arată | Cauză probabilă |
|---|---|---|
| Fisură de păr, în rețea | linii foarte fine, aleatorii, în strat de finisaj | uscare rapidă a tencuielii sau a gletului |
| Fisură orizontală la îmbinări | pe linia dintre materiale diferite | dilatări diferite ale materialelor |
| Fisură verticală în mijlocul peretelui | lungă, aproape dreaptă | contracția zidăriei sau a betonului |
| Fisură înclinată, la 45° | pornește din colțul unui gol | tasare diferențiată sau buiandrug slab |
| Fisură care se lărgește spre unul din capete | formă de „V” | mișcarea unei părți a casei |
| Fisură pe fundație sau soclu | la nivelul terenului | tasare, umezeală, îngheț |
Reține că lățimea contează: o fisură fină, sub un milimetru, e de obicei neproblematică, în timp ce una de câțiva milimetri, care se mărește, cere analiză. Totuși lățimea singură nu decide, de aceea contează și modul în care evoluează.
De ce apar fisuri în casele noi?
Cauzele vin din fenomene normale ale unei clădiri „tinere” și din greșeli de execuție. Cele mai întâlnite sunt:
- Contracția materialelor. Betonul, mortarul și tencuiala se micșorează ușor pe măsură ce se usucă, ceea ce provoacă fisuri fine în primele luni.
- Dilatări termice. Materialele diferite se dilată și se contractă inegal la variații de temperatură, deci îmbinările se fisurează.
- Tasarea fundației. Orice casă se așază puțin în teren. Tasarea uniformă nu produce probleme, dar cea diferențiată, când o parte coboară mai mult, creează fisuri înclinate. Cauzele ei sunt legate de datele din Studiul geotehnic: de ce e obligatoriu înainte de proiect și de alegerea fundației din Tipurile de fundații pentru case: continue, radier, piloți.
- Armătură insuficientă sau greșită. Dacă oțelul din fundație sau din grinzi lipsește ori e prost poziționat, betonul fisurează la întindere. Principiile sunt în Armarea fundației: bare, etrieri și acoperirea de beton explicate.
- Lipsa buiandrugilor sau reazeme prea scurte. Colțurile golurilor se fisurează, vezi Buiandrugii deasupra ușilor și ferestrelor: rol și execuție.
- Decofrare prea devreme sau încărcare timpurie. Elementele deformate din cauza sarcinilor aplicate înainte de întărire, discutate în Decofrarea betonului: când scoți cofrajul fără riscuri.
- Umiditate și îngheț. Apa care pătrunde în zidărie și îngheață dăunează tencuielii și zidăriei.
Cum urmărești o fisură ca să afli dacă „lucrează”?
O fisură care nu se mișcă este mult mai puțin îngrijorătoare decât una care se lărgește sau se prelungește. De aceea primul pas, înainte de orice reparație, este să o observi în timp. Procedura este simplă și o poți face singur:
- Fotografiaz-o cu o riglă sau o monedă alături, la scară, și notează data.
- Marchează capetele fisurii cu un creion și dată, ca să vezi dacă se prelungește.
- Măsoară lățimea în același loc, la intervale regulate, de exemplu lunar.
- Montează un martor, adică o bandă specială de plastic cu scală sau o lamelă lipită peste fisură, care arată deplasările mici.
- Notează contextul: dacă s-a lărgit după ploi, după ger sau după încărcarea casei.
Dacă după câteva luni nu s-a schimbat nimic, probabil e vorba de o contracție. Dacă se lărgește, se prelungește sau apar fisuri noi în același loc, cheamă un specialist. Verificările se pot face și în cadrul recepției lucrărilor, ale cărei etape sunt descrise în Recepția la terminarea lucrărilor: comisie, acte, pași.
Sfat: nu astupa o fisură cu mortar sau cu glet înainte de a o urmări o perioadă. Dacă o ascunzi, pierzi semnalul de avertizare, iar fisura reapare, de obicei, în același loc.
Când chemi un inginer structurist?
Cheamă un inginer structurist autorizat de fiecare dată când fisura îndeplinește unul dintre semnele de mai jos. Nu este o listă de panică, ci una de bun-simț.
- fisuri late, de câțiva milimetri, sau care se lărgesc în timp;
- fisuri înclinate care pornesc din colțurile ușilor și ferestrelor;
- fisuri pe stâlpi, grinzi sau centuri, adică pe elementele de structură;
- fisuri care trec prin tot peretele, vizibile pe ambele fețe;
- uși și ferestre care s-au blocat brusc sau pardoseli care s-au înclinat;
- fisuri apărute după lucrări vecine, săpături sau inundații;
- fisuri orizontale la baza peretelui sau pe fundație.
Specialistul poate recomanda monitorizare, injecții cu rășini, consolidări locale sau, dacă e cazul, investigarea terenului. Lucrările de consolidare sunt lucrări de structură și se fac numai de firme autorizate, pe baza unui proiect. Informațiile generale despre cum lucrează structura sunt în Structura unei case: fundație, pereți și planșee explicate.
Cum previi fisurile încă din execuție?
Prevenirea înseamnă respectarea proiectului și a regulilor de execuție, mai ales în primele etape. Printre măsurile practice se numără îngrijirea betonului după turnare, așteptarea termenelor înainte de a încărca elementele, zidirea cu mortar potrivit și cu rosturi pline, folosirea centurilor și a buiandrugilor prevăzute, respectarea rosturilor de dilatare unde proiectul le cere și aplicarea finisajelor după ce zidăria s-a uscat suficient. Tencuielile aplicate prea devreme pe pereți umezi, de exemplu, se fisurează aproape sigur.
Un diriginte de șantier ajută la toate acestea, pentru că verifică lucrările ascunse înainte de a fi acoperite. Rolul său este explicat în Dirigintele de șantier: rolul lui la construcția casei. Ține minte că nicio casă nu e complet lipsită de fisuri fine, însă una bine lucrată le are puține, superficiale și stabile.
Întrebări frecvente
Este normal să apară fisuri într-o casă nouă?
Da, fisurile fine de contracție apar frecvent în primul an sau doi după construcție. Ele sunt de obicei superficiale și nu afectează rezistența, dar se urmăresc ca să se vadă dacă rămân stabile.
Cum deosebesc o fisură periculoasă de una obișnuită?
Fisurile periculoase sunt late, înclinate sau trec prin tot peretele și se măresc în timp. Cele fine, în rețea, din tencuială sau glet, țin de obicei de uscare.
Pot repara singur o fisură?
Pe cele superficiale da, după ce te asiguri că nu mai evoluează. Pe cele structurale nu: evaluarea și soluția vin de la un inginer structurist autorizat.
Cât timp urmăresc o fisură înainte să o repar?
Cel puțin câteva luni, de preferință peste un sezon rece și unul cald. Dacă își păstrează lățimea și lungimea, e probabil stabilizată.
Ce înseamnă un martor pe fisură?
Este o bandă sau o lamelă specială lipită peste fisură, care arată dacă marginile ei se depărtează. Te ajută să vezi mișcări de sub un milimetru, greu de observat cu ochiul liber.
