Cuprins 10 secțiuni
Ventilația cu recuperare de căldură este un sistem mecanic care schimbă continuu aerul din casă: extrage aerul viciat și umed din băi, bucătărie și debarale și introduce aer proaspăt, filtrat, în living și dormitoare, iar un schimbător de căldură transferă o mare parte din căldura aerului evacuat aerului proaspăt. O prevezi pentru că o casă nouă, bine izolată și etanșă, nu mai „respiră” prin rosturi, iar fără ventilație controlată umezeala și dioxidul de carbon se acumulează, cu risc de condens și mucegai.
Sistemul se decide în faza de proiect, nu după finisaje, pentru că unitatea are nevoie de un loc tehnic, iar tubulatura ocupă spațiu în tavane, în planșee sau în pod. Mai jos afli cum funcționează, ce variante există și ce trebuie urmărit la montaj și la întreținere.
De ce are nevoie o casă nouă de ventilație controlată
O casă nouă are ferestre etanșe, membrane și straturi de izolație continue, deci pierde foarte puțin aer prin neetanșeități. Asta e bine pentru consumul de energie, dar înseamnă că aerul nu se mai schimbă de la sine, cum se întâmpla în casele vechi.
Ce se acumulează în aerul interior
- vapori de apă de la gătit, dușuri, rufe uscate în casă și respirație;
- dioxid de carbon, care face aerul greu și scade concentrarea, mai ales în dormitoare;
- mirosuri și substanțe emise de mobilier, vopsele și produse de curățenie;
- radon, în zonele în care solul îl emite, dacă pardoseala nu este etanșă.
Umezeala în exces se condensează pe suprafețele reci, cum ar fi colțurile, glafurile și zonele cu punți termice, iar acolo apare mucegaiul. Cum identifici și eviți aceste zone reci afli în Punțile termice: unde apar și cum le eviți la construcție.
De ce nu ajunge deschiderea ferestrelor
Aerisirea prin ferestre funcționează, dar depinde de disciplina locuitorilor, pierde multă căldură iarna și lasă să intre zgomot, praf și polen. Noaptea, când dormitoarele au cea mai mare nevoie de aer proaspăt, ferestrele stau de obicei închise. Ventilația mecanică asigură schimbul de aer constant, fără intervenția ta.
Cum funcționează recuperarea de căldură
Sistemul are două fluxuri de aer separate, care trec prin aceeași unitate fără să se amestece. În schimbător, aerul cald evacuat cedează căldura aerului rece adus din exterior, astfel încât acesta intră în camere deja încălzit parțial.
| Zonă a casei | Ce face sistemul |
|---|---|
| Living, dormitoare, birou | insuflă aer proaspăt, filtrat |
| Hol, scară, culoare | aerul trece spre zonele de extracție |
| Băi, bucătărie, spălătorie, debara | extrage aerul umed și viciat |
| Exterior | priza de aer proaspăt și gura de evacuare, separate |
Pentru ca aerul să circule între camere cu ușile închise, ușile interioare au un spațiu liber sub foaie sau grile de transfer. Detaliul se stabilește din proiect, ca să nu tai ulterior ușile deja montate.
Tipuri de schimbătoare
- Schimbător în contracurent: cel mai des întâlnit, transferă căldura, nu și umiditatea.
- Schimbător entalpic: transferă și o parte din umiditate, util iarna, când aerul exterior este foarte uscat.
- Schimbător rotativ: întâlnit mai ales la sisteme mari, mai rar la case.
Unitatea are și un bypass de vară, care ocolește schimbătorul în nopțile răcoroase, ca aerul proaspăt să intre direct, fără să fie încălzit.
Consumul de energie al unității
Unitatea consumă curent pentru cele două ventilatoare și pentru automatizare, iar consumul depinde de debitele de aer, de lungimea tubulaturii și de tipul ventilatoarelor. Ventilatoarele moderne, cu turație variabilă, consumă puțin în comparație cu energia recuperată din aerul evacuat. Tubulatura dimensionată generos și traseele scurte reduc rezistența la curgere, deci și consumul. De aceea proiectul contează mai mult decât puterea maximă înscrisă pe unitate.
Ventilație centralizată sau descentralizată
Există două mari familii de sisteme: cele centralizate, cu o unitate și tubulatură spre toate camerele, și cele descentralizate, cu aparate montate direct în pereți. Alegerea depinde de mărimea casei, de spațiul disponibil pentru tubulatură și de nivelul de confort dorit.
| Criteriu | Sistem centralizat | Sistem descentralizat |
|---|---|---|
| Alcătuire | o unitate, tubulatură de distribuție | aparate individuale în pereții exteriori |
| Spațiu necesar | cameră tehnică, tavane false sau planșeu | goluri în pereți |
| Echilibrarea fluxurilor | pe toată casa | pe perechi de aparate |
| Zgomot | redus, dacă este bine proiectat | aparatul este în cameră |
| Potrivit pentru | case noi, proiectate de la zero | renovări, camere izolate |
Pentru o casă nouă, sistemul centralizat este soluția obișnuită, pentru că tubulatura se poate planifica înainte de tencuieli și tavane.
Ce se decide în proiect
Ventilația se proiectează de un inginer de instalații, pe baza suprafețelor, a numărului de ocupanți și a încăperilor cu extracție. Proiectul stabilește debitele de aer pentru fiecare cameră și traseele prin care acestea ajung acolo.
Lista de decizii
- Locul unității: cameră tehnică, pod, debara, cu acces pentru schimbarea filtrelor și cu scurgere pentru condens.
- Traseele tubulaturii: prin tavan fals, prin planșeu, prin pod; sunt voluminoase, deci se coordonează cu grinzile și cu iluminatul.
- Priza de aer proaspăt și evacuarea: separate între ele, departe de coș, de gunoi, de parcare și de unitatea exterioară a pompei de căldură.
- Izolarea tubulaturii care trece prin zone neîncălzite, ca să nu apară condens și pierderi de căldură.
- Hota din bucătărie: de preferat cu recirculare, ca să nu dezechilibreze sistemul, sau cu soluție dedicată prevăzută de proiectant.
- Atenuatoarele de zgomot pe traseele spre dormitoare.
- Alimentarea electrică și comanda, prevăzute în proiectul electric; detalii în Instalația electrică a casei noi: ce planifici din timp.
Dacă unitatea sau tubulatura ajung în mansardă ori în pod, trecerile prin straturile acoperișului trebuie etanșate; despre alcătuirea acestor straturi vezi Izolarea mansardei între și sub căpriori: straturi corecte.
Atenție: Aparatele care ard combustibil cu aer din încăpere, cum ar fi unele centrale, sobe sau șemineuri deschise, pot fi afectate de presiunea creată de ventilația mecanică. Proiectantul trebuie să știe toate aparatele cu ardere din casă, iar soluția uzuală sunt aparatele cu cameră de ardere etanșă și aer adus din exterior.
Etanșeitatea casei și testul de etanșeitate
Ventilația cu recuperare de căldură are sens doar într-o casă etanșă, pentru că aerul care intră prin crăpături ocolește schimbătorul și se pierde. Etanșeitatea se obține prin straturi continue și prin detalii atente la ferestre, la străpungeri și la îmbinări.
Unde se pierde aerul cel mai des
- la îmbinarea ferestrelor cu peretele, explicată în Montajul ferestrelor în planul izolației: de ce contează;
- la bariera de vapori din mansardă, întreruptă de doze și cabluri; vezi Bariera de vapori: unde se montează și de ce contează;
- la trecerile instalațiilor prin planșee și pereți exteriori;
- la trapa podului și la cutiile de rulou.
Testul de etanșeitate
Etanșeitatea se măsoară cu un test de presurizare, numit și test blower door: un ventilator montat într-o ușă creează o diferență de presiune, iar aparatul măsoară cât aer se pierde. Testul se face ideal înainte de finisaje, când neetanșeitățile se mai pot repara. Pentru casele cu ținte de consum foarte mic, ca cele din Casa nZEB: ce înseamnă clădire cu consum aproape zero, testul este o etapă firească a construcției.
Sfat: Programează un test de etanșeitate după montarea ferestrelor și a barierei de vapori, dar înainte de tencuieli și gips-carton. O scurgere găsită atunci se repară cu bandă; după finisaje, cu demontări.
Execuția și punerea în funcțiune
Montajul se face după ce casa este închisă și înainte de tavanele false și tencuieli, coordonat cu celelalte instalații. Ordinea generală a lucrărilor este descrisă în ghidul instalațiilor casei noi.
Ce urmărești la montaj
- capetele tubulaturii rămân acoperite pe șantier, ca praful să nu intre în sistem;
- tubulatura este fixată, fără strangulări și fără coturi inutile;
- traseele prin zone reci sunt izolate și etanșate;
- scurgerea de condens a unității are sifon și pantă;
- unitatea este așezată pe suporturi care nu transmit vibrații.
Reglajul final
La punerea în funcțiune, instalatorul măsoară și reglează debitele pe fiecare gură de aer, ca să corespundă proiectului, și verifică echilibrul dintre aerul introdus și cel extras. Rezultatele se trec într-un raport de reglaj, care intră în dosarul casei. Un sistem nereglat poate fi zgomotos, poate crea curent sau poate lăsa băile umede.
Întreținerea sistemului
Ventilația cu recuperare de căldură cere puțină întreținere, dar regulată. Partea cea mai importantă sunt filtrele, care protejează unitatea și calitatea aerului.
| Operație | Ce presupune |
|---|---|
| Curățarea sau înlocuirea filtrelor | la intervalele recomandate de producător sau la semnalul unității |
| Verificarea gurilor de aer | curățarea prafului de pe grile |
| Verificarea scurgerii de condens | sifonul să nu fie uscat sau înfundat |
| Revizia unității | ventilatoare, schimbător, automatizare |
| Curățarea tubulaturii | la nevoie, de firme specializate |
Greșeli frecvente
Majoritatea problemelor vin dintr-un sistem gândit prea târziu. Cele mai întâlnite sunt:
- ventilație decisă după tencuieli, cu tubulatură aparentă sau trasee improvizate;
- priza de aer proaspăt lângă evacuare sau lângă coș;
- tubulatură neizolată în pod, cu condens și pierderi;
- uși interioare fără spațiu de transfer al aerului;
- hotă cu evacuare puternică, care dezechilibrează sistemul;
- lipsa reglajului debitelor la punerea în funcțiune;
- filtre neschimbate ani la rând.
Ce merită reținut despre ventilație
O casă nouă etanșă are nevoie de ventilație controlată ca să rămână sănătoasă, iar varianta cu recuperare de căldură aduce aer proaspăt fără să piardă mare parte din căldură. Sistemul se proiectează devreme, pentru că unitatea și tubulatura cer spațiu, se montează înainte de finisaje, se reglează la punerea în funcțiune și se întreține prin schimbarea filtrelor.
De reținut:
- extracție din băi și bucătărie, insuflare în camerele de locuit;
- unitate cu acces pentru filtre și scurgere pentru condens;
- priză de aer și evacuare separate și bine amplasate;
- casă etanșă, verificată cu test înainte de finisaje;
- debite reglate și raport de reglaj păstrat.
Întrebări frecvente
Mai pot deschide ferestrele dacă am ventilație cu recuperare?
Da, oricând. Sistemul doar face ca deschiderea ferestrelor să nu mai fie necesară pentru aer proaspăt, mai ales iarna și noaptea.
Ventilația cu recuperare de căldură răcește casa vara?
Nu în sensul unui aer condiționat. Prin bypass poate aduce aer mai răcoros noaptea, dar răcirea propriu-zisă se face cu alt sistem, de exemplu cu o pompă de căldură reversibilă.
Face zgomot sistemul?
Un sistem bine proiectat, cu unitatea izolată și cu atenuatoare pe trasee, este foarte silențios. Zgomotul apare de obicei din debite nereglate sau din tubulatură subdimensionată.
Cât de des se schimbă filtrele?
La intervalele recomandate de producător, care depind de calitatea aerului din zonă. Multe unități semnalează singure când filtrul trebuie schimbat.
Se poate monta ventilația după terminarea casei?
Se poate, dar mult mai greu: tubulatura trebuie ascunsă în tavane false noi sau se alege un sistem descentralizat, cu aparate în pereți. La o casă nouă e mult mai simplu să o prevezi din proiect.
