Jgheaburile și burlanele: dimensionare și montaj corect

Jgheaburile și burlanele formează sistemul pluvial al casei: jgheaburile sunt canalele orizontale montate la marginea streașinii, care adună apa de pe acoperiș, iar burlanele sunt țevile verticale care o coboară până la nivelul terenului. Un sistem bine dimensionat și montat corect ține pereții uscați, protejează soclul și fundația și împiedică apariția igrasiei. Unul subdimensionat sau prost montat dă pe dinafară la prima ploaie torențială.

Pe scurt, trei lucruri decid dacă sistemul funcționează: dimensiunea (potrivită suprafeței acoperișului), montajul (pantă, cârlige, dilatare) și destinația apei (rigole, cămine sau rețea pluvială, departe de fundație). Mai jos le iei pe rând, cu repere practice. Pentru locul sistemului pluvial în ansamblul acoperișului, vezi Acoperișul casei: ghid complet de la șarpantă la învelitoare.

De ce contează sistemul pluvial la o casă nouă

Rolul jgheaburilor și al burlanelor este să capteze apa de pe acoperiș și să o ducă controlat departe de clădire. Fără ele, apa cade de pe streașină direct lângă soclu, stropește fațada și se infiltrează în pământul de lângă fundație.

Consecințele unui sistem pluvial lipsă sau defect se văd în timp:

• soclul și partea de jos a pereților se umezesc, apar pete și eflorescențe (depuneri albe de săruri);
• hidroizolația fundației este solicitată permanent, iar orice defect devine infiltrație;
• terenul de lângă casă se înmoaie, iar trotuarul de gardă se poate tasa;
• fațada se murdărește și se degradează mai repede la colțuri;
• iarna, apa care cade în același loc formează gheață pe alei și la intrări.

Hidroizolația fundației și a soclului, care completează protecția, este explicată în Hidroizolația fundației și a soclului: soluții uzuale.

Componentele sistemului

Un sistem pluvial complet are mai multe piese decât jgheabul și burlanul, iar fiecare trebuie să fie din același sistem, compatibil ca formă și material.

Cum se dimensionează jgheaburile și burlanele

Dimensiunea sistemului pluvial se alege în funcție de suprafața de acoperiș care se scurge în fiecare jgheab și de intensitatea ploilor din zonă. Suprafața se măsoară în proiecție orizontală (ca în plan), pentru că ploaia cade de sus, nu perpendicular pe pantă.

Reguli orientative folosite în practică

• O regulă de calcul rapid, folosită des, cere aproximativ 1 cm² de secțiune de burlan pentru fiecare metru pătrat de acoperiș în proiecție orizontală. Producătorii publică tabele mai precise pentru fiecare dimensiune de jgheab și burlan.
• Un burlan deservește, de regulă, o lungime limitată de jgheab; pe laturile lungi se pun două burlane, cu jgheabul înclinat spre fiecare.
• Colțurile cu dolii adună multă apă într-un punct și merită un burlan în apropiere.
• Pe pantele lungi și abrupte apa capătă viteză și poate „sări” peste jgheab; se alege un jgheab mai lat sau o poziție corectă față de marginea învelitorii.

Exemplu de raționament

Pentru o casă cu acoperiș în patru ape și o suprafață în plan de aproximativ 160 m², împărțită în patru pante egale, fiecare pantă trimite apa în jgheabul ei. Dacă fiecare latură are un singur burlan, el preia apa de pe circa 40 m². Pe baza tabelului producătorului se alege dimensiunea care acoperă această suprafață, cu o rezervă pentru ploile torențiale.

Sfat: Cere proiectantului de instalații sau arhitectului să marcheze pe planul acoperișului poziția fiecărui burlan. Astfel se pot prevedea din timp căminele, rigolele și golurile din trotuarul de gardă, fără spargeri ulterioare.

Materiale pentru jgheaburi și burlane

Materialul se alege după aspect, durabilitate, compatibilitatea cu învelitoarea și cu clima. Nu combina metale diferite în contact direct (de exemplu cupru cu oțel zincat), pentru că pot apărea fenomene de coroziune.

Culoarea se alege, de regulă, în armonie cu învelitoarea și cu tâmplăria. Dacă ai ales tabla tip țiglă, de obicei sistemul pluvial vine din aceeași gamă; comparația învelitorilor este în Țiglă ceramică, de beton sau metalică: ce învelitoare alegi.

Montajul pas cu pas

Montajul începe cu cârligele, care se prind de obicei de căpriori sau de scândura frontală, înainte ca ultimul rând de învelitoare să fie așezat. Ordinea uzuală este următoarea:

1. Stabilirea pantei: se marchează pe streașină poziția cea mai înaltă și cea mai joasă a jgheabului, cu o pantă mică spre burlan, de ordinul câtorva milimetri pe metru, conform producătorului.
2. Montarea cârligelor: întâi cele de capăt, apoi se întinde o sfoară între ele și se montează restul, la distanța indicată de producător (mai mică în zonele cu zăpadă multă).
3. Poziția jgheabului față de învelitoare: marginea învelitorii trebuie să ajungă deasupra jgheabului, aproximativ la o treime din lățimea lui, ca apa să cadă în interior, dar zăpada care alunecă să nu-l smulgă.
4. Montarea racordurilor de burlan: golul în jgheab se face cu unealta potrivită, apoi se fixează racordul.
5. Montarea jgheabului: se așază în cârlige, se închid capetele, se montează colțarele.
6. Îmbinările: cu piese de îmbinare cu garnitură sau prin lipire, după sistem.
7. Burlanele: coturile ocolesc streașina, apoi burlanul coboară vertical, prins cu brățări la distanțele cerute.
8. Proba: se toarnă apă în punctul cel mai înalt și se verifică scurgerea și etanșeitatea.

Dilatarea

Jgheaburile se dilată și se contractă cu temperatura, mai ales cele din PVC. Pe lungimi mari se prevăd piese de dilatare sau burlane la ambele capete, cu jgheabul înclinat dinspre mijloc. Fără ele, îmbinările se desfac în timp.

Atenție: Montajul jgheaburilor înseamnă lucru la înălțime, la marginea acoperișului. Se face de pe schelă sau din nacelă, cu echipament de protecție împotriva căderii, de echipe instruite. Nu lucra de pe scara sprijinită direct de jgheab.

Unde duci apa de ploaie

Apa din burlane trebuie dusă departe de fundație, într-un sistem care o poate prelua: rigole, cămine de infiltrare, rezervoare de colectare sau rețeaua publică de ape pluviale, unde există și unde regulile locale permit racordarea. Soluția se stabilește în proiect, împreună cu sistematizarea verticală a curții (pantele terenului din jurul casei).

Variante uzuale:

• Rigole deschise de beton sau prefabricate, cu pantă spre zona de descărcare.
• Cămine și conducte îngropate, care duc apa spre un punct de infiltrare sau spre rețea.
• Puțuri sau tranșee de infiltrare, acolo unde terenul permite (verifică studiul geotehnic).
• Rezervoare de colectare pentru udatul grădinii, cu preaplin spre una din variantele de mai sus.

Studiul geotehnic, care spune cât de bine absoarbe terenul apa, este explicat în Studiul geotehnic: de ce e obligatoriu înainte de proiect.

Important: Apa pluvială nu se descarcă în fosa septică sau în stația de epurare. Volumul mare de apă le scoate din funcțiune și poate duce la refularea apelor uzate. Diferențele dintre cele două sisteme sunt în Fosa septică sau stația de epurare: cum alegi corect. Nici racordarea la canalizarea menajeră publică nu se face fără acordul operatorului.

Iarna: zăpadă, gheață și țurțuri

Iarna, sistemul pluvial este solicitat de greutatea zăpezii și a gheții și de alunecarea zăpezii de pe acoperiș. Câteva măsuri reduc problemele:

• Parazăpezile de pe învelitoare opresc alunecarea zăpezii în bloc peste jgheab.
• Cârligele mai dese în zonele cu zăpadă multă reduc deformarea jgheabului.
• Izolația și ventilarea acoperișului corecte limitează topirea zăpezii de pe pantă și reînghețarea ei la streașină.
• Cablurile de încălzire montate în jgheaburi și burlane pot preveni formarea gheții, dar se instalează doar de un electrician autorizat, cu protecții adecvate.

Cum se iau în calcul zăpada și vântul la acoperiș afli în Zăpada și vântul pe acoperiș: cum se țin în calcul.

Întreținerea sistemului pluvial

Un sistem pluvial bun funcționează doar dacă este curățat regulat; frunzele, mușchiul și resturile aduse de vânt îl pot înfunda într-un singur sezon. Planul minim de întreținere:

Curățarea de pe acoperiș sau de pe scară înaltă se face în siguranță, cu echipament și ajutor; la case cu etaj, apelează la o firmă cu echipament pentru lucrul la înălțime.

Ce merită reținut despre jgheaburi și burlane

Sistemul pluvial protejează fundația, soclul și fațada la fel de mult ca hidroizolația. Dimensionează-l după suprafața acoperișului și după tabelele producătorului, montează jgheaburile cu pantă spre burlane, cu cârligele la distanța corectă și cu piese de dilatare, și du apa departe de casă, în rigole, cămine sau rețeaua pluvială. Curăță-l de cel puțin două ori pe an.

De reținut:

• suprafața se calculează în proiecție orizontală, pe fiecare jgheab;
• burlanele se poziționează din proiect, împreună cu căminele și rigolele;
• marginea învelitorii stă deasupra jgheabului, nu în afara lui;
• apa pluvială nu ajunge niciodată în fosa septică sau în stația de epurare;
• lucrul la jgheaburi se face de pe schelă sau nacelă, cu protecție la cădere.